Politica socială european㠖 O cerință cu privire la integrarea europeană și la competitivitate

Liniile generale ale responsabilităților UE în domeniul politicii sociale
De ce promovează UE politica socială?

Integrarea europeană s-a concentrat inițial pe chestiunile economice. Garantarea comerțului liber prin eliminarea diferitelor obstacole și restricții  și consolidarea economiilor naționale și a competitivității lor au reprezentat interesul primar al politicii europene. Chestiunile sociale aveau clar mai puțină importanță. Politica socială europeană s-a limitat multă vreme la simpla evitare a denaturărilor într-o competiție, creată din cauza unor standarde sociale diferite, și la sporirea mobilităților angajaților.  

De la înființarea pieței unice și de când Uniunea Europeană s-a dedicat creării unei uniuni economice și monetare, importanța relativă a chestiunilor sociale din cadrul politicilor Uniunii Europene a crescut considerabil. Responsabilitățile socio-politice ale UE au fost considerabil extinse în Actul European Unic și în Protocolul privind Politica Socială care, ca o anexă la Tratatul de la Maastricht, a fost valabil pentru toate statele membre, cu excepția Marii Britanii. Odată cu Tratatul, revizuit la Conferința interguvernamentală din 1997, a fost adoptat Protocolul privind politica socială. Datorită acestui fapt, este acum aplicat și în Marea Britanie.

Liniile generale ale responsabilităților UE în domeniul politicii sociale

 Tratatul de la Roma

salarii egale pentru bărbați și femei (Art. 119)

libertate de mișcare (Art. 48 - 52)

realizarea pieței comune (Art. 100)

 Actul European Unic

protecția locurilor de muncă 

 Acordul asupra politicii sociale

condiții de muncă

schimb de informații cu angajații în ambele sensuri

oportunități egale pentru femei și bărbați

integrarea persoanelor excluse de pe piața muncii

protecția angajaților la sfârșitul contractului de muncă

reprezentarea și protecția colectivă a intereselor angajaților și a patronilor

condiții de angajare pentru rudele din terțe țări

contribuții financiare pentru promovarea locurilor de muncă

În consecință, UE și-a stabilit niște scopuri socio-politice concrete prin acceptarea Cartei Sociale Europene (în 1989) în Cartea Albă Politica Socială Europeană - ce va urma pentru Uniunea Europeană, și în mai multe programe de acțiune pe termen mediu (prezentul program va fi terminat în 1997). 

Există rațiuni politice, economice și sociale concrete pentru această reevaluare a politicilor sociale. 

Toate țările din Uniune sunt state de drept. Ele au în comun - într-o măsură diferită, cu puncte focale diferite și folosind metode diferite - sentimentul de responsabilitate socială și națională pentru nevoile sociale ale cetățenilor lor. Toate se folosesc de mijloace naționale pentru a garanta și dezvolta drepturile sociale ale cetățenilor lor. Această convingere generală este continuată la nivelul Uniunii Europene. UE - la fel ca și statele sale membre luate fiecare în parte - se simte legată de ideea unui model social european. 

Datorită globalizării economiei, competitivitatea țărilor europene devine un imperativ categoric. Sporirea competitivității și protecția drepturilor sociale nu se exclud reciproc. Din contră - politica socială inovativă joacă un rol esențial în protecția și sporirea competitivității companiilor europene în cadrul economiei globale. Standardele educaționale ridicate (inclusiv învățământul general, cât și pregătirea profesională), o protecție efectivă și eficientă împotriva unor riscuri precum îmbolnăvirile, accidentele, șomajul, ca și o protecție a nivelului de trai al persoanelor în vârstă, care contribuie la existența unei mari stabilități sociale și securitate internă într-o societate, reprezintă factori decisivi pentru competitivitatea unei economii tehnologice și globale. De aceea, o politică socială modernă joacă un rol cheie în competiția economică globală.

Datorită standardelor sociale inegale din fiecare stat membru, există în continuare condiții inegale de concurență în cadrul Pieței Unice. Dacă Piața Unică va deveni realitate, diferențele dintre standardele sociale va trebui să fie echilibrate. Acesta este unul dintre scopurile cele mai importante ale Tratatului de la Maastricht. O veritabilă Uniune Europeană va exista numai atunci când toți cetățenii săi se vor bucura de o securitate socială similară. Numai atunci piața fără frontiere va deveni o realitate pentru Europa.

În sfârșit, este din ce în ce mai evident faptul că integrarea economică și politică în Europa va eșua dacă oamenii nu au sentimentul că situația lor socială s-a îmbunătățit. O simplă uniune a trusturilor nu va avea nici o șansă de reușită politică. În orice caz, o uniune a cetățenilor necesită politici sociale concrete.

De ce promovează UE politica socială?

  rațiuni sociale

conștientizarea responsabilității ce le revine de către toate statele membre ale UE pentru nevoile sociale ale cetățenilor lor - ideea unui model social european

 rațiuni economice

evitarea denaturărilor într-o competiție apărută datorită nivelurilor sociale diferite

promovarea competitivității, de exemplu prin creșterea nivelului educației generale și a învățământului vocațional sau prin creșterea mobilității angajaților

 rațiuni politice

cetățenii UE nu ar accepta integrarea politică și economică fără o politică socială activă

Politica socială este, în primul rând, problema fiecăruia dintre statele membre și ar trebui să rămână așa. În fiecare țară, sistemul de securitate socială este rezultatul a multe secole de lupte politice și dezvoltare. O societate este definită prin prosperitatea țării, ceea ce influențează profund modul de viață și cultura cotidiană ale cetățenilor săi. Politica socială la nivel european va trebui să respecte această diversitate de tradiții, evoluții, puncte focale și metode. Prioritatea fiecăruia dintre statele membre va diferi din alte considerente,  precum politica competiției. Numai acele probleme sociale pentru care nu se poate găsi o soluție satisfăcătoare în alt mod, vor fi tratate la nivel european (subsidiaritatea). Statele membre vor determina sferele de acțiune, metodele, mijloacele și ritmul dezvoltării socio-politice la nivel european.  

Totuși, numărul chestiunilor care necesită o rezolvare europeană este din ce în ce mai mare. 

În primul rând, există problema realizării Pieței Unice și a Uniunii Economice și Monetare. Dacă acest proiect trebuie să reușească, va fi necesară atingerea unui grad mai ridicat de conformitate socială. Din rațiuni economice simple, în primul rând urmărindu-se asigurarea unor condiții egale de competiție, se vor introduce standarde minime obligatorii pentru cetățenii statelor membre.  

Economia europeană prezintă procentaje mai reduse în ceea ce privește locurile de muncă și mai ridicate în ceea ce privește șomajul decât cele din regiunile economice americane și japoneze. În condițiile unei piețe unice cu o monedă unică, pentru ca o acțiune politică menită să sporească numărul locurilor de muncă să fie încununată de succes, este necesară o politică a pieței muncii și a locurilor de muncă coordonată la nivel european, pentru toate statele membre.

Toate țările UE se confruntă cu faptul că societățile lor îmbătrânesc. Aspecte sociale precum sănătatea, securitatea socială și cea a persoanelor în vârstă și condițiile de muncă fac necesară remodelarea sistemelor prospere existente. În acest domeniu există schimb de experiență și informație la nivel european.

Crearea tehnologiilor moderne de informare și comunicare a schimbat radical societățile Europei  și le-a transformat în societăți bazate pe informație. Cum vor arăta aceste societăți în viitor, ce probleme sociale vor pune ele și ce soluții și răspunsuri posibile vor prezenta în problema procesului de transformare care afectează societatea în totalitate și care necesită un efort comun în domeniul cercetării și dezvoltării de noi structuri sociale?  

Diviziunea globală a muncii, globalizarea curentelor financiare și efectele folosirii de noi tehnologii vor duce, în cele din urmă, la o schimbare masivă a muncii în Europa. Este absolut esențială combaterea celor mai deplorabile efecte ale acestei schimbări - șomajul în Europa - și este necesară înțelegerea șanselor pe care această schimbare le oferă cu privire la economie și populație. Aceasta este o provocare socială care depășește cu mult sfera de influență socială și politică a oricărei țări, oricât de bogată și de stabilă ar fi din punct de vedere social. Tocmai această schimbare extrem de dinamică a societăților active din Europa, nu numai că justifică o politică socială comună, dar o face absolut necesară.