Liniile generale ale responsabilităţilor UE în domeniul politicii sociale

 Tratatul de la Roma

	salarii egale pentru bărbaţi şi femei (Art. 119)
	libertate de mişcare (Art. 48 - 52)
	realizarea pieţei comune (Art. 100)

 Actul European Unic

protecţia locurilor de muncă

 Acordul asupra politicii sociale

	condiţii de muncă
	schimb de informaţii cu angajaţii în ambele sensuri
	oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi
	integrarea persoanelor excluse de pe piaţa muncii
	protecţia angajaţilor la sfârşitul contractului de muncă
	reprezentarea şi protecţia colectivă a intereselor angajaţilor şi a patronilor
	condiţii de angajare pentru rudele din terţe ţări
	contribuţii financiare pentru promovarea locurilor de muncă

Toate ţările din Uniune sunt state de drept. Ele au în comun - într-o măsură diferită, cu puncte focale diferite şi folosind metode diferite - sentimentul de responsabilitate socială şi naţională pentru nevoile sociale ale cetăţenilor lor. Toate se folosesc de mijloace naţionale pentru a garanta şi dezvolta drepturile sociale ale cetăţenilor lor. Această convingere generală este continuată la nivelul Uniunii Europene. UE - la fel ca şi statele sale membre luate fiecare în parte - se simte legată de ideea unui model social european. 

Datorită globalizării economiei, competitivitatea ţărilor europene devine un imperativ categoric. Sporirea competitivităţii şi protecţia drepturilor sociale nu se exclud reciproc. Din contră - politica socială inovativă joacă un rol esenţial în protecţia şi sporirea competitivităţii companiilor europene în cadrul economiei globale. Standardele educaţionale ridicate (inclusiv învăţământul general, cât şi pregătirea profesională), o protecţie efectivă şi eficientă împotriva unor riscuri precum îmbolnăvirile, accidentele, şomajul, ca şi o protecţie a nivelului de trai al persoanelor în vârstă, care contribuie la existenţa unei mari stabilităţi sociale şi securitate internă într-o societate, reprezintă factori decisivi pentru competitivitatea unei economii tehnologice şi globale. De aceea, o politică socială modernă joacă un rol cheie în competiţia economică globală.

Datorită standardelor sociale inegale din fiecare stat membru, există în continuare condiţii inegale de concurenţă în cadrul Pieţei Unice. Dacă Piaţa Unică va deveni realitate, diferenţele dintre standardele sociale va trebui să fie echilibrate. Acesta este unul dintre scopurile cele mai importante ale Tratatului de la Maastricht. O veritabilă Uniune Europeană va exista numai atunci când toţi cetăţenii săi se vor bucura de o securitate socială similară. Numai atunci piaţa fără frontiere va deveni o realitate pentru Europa.

În sfârşit, este din ce în ce mai evident faptul că integrarea economică şi politică în Europa va eşua dacă oamenii nu au sentimentul că situaţia lor socială s-a îmbunătăţit. O simplă uniune a trusturilor nu va avea nici o şansă de reuşită politică. În orice caz, o uniune a cetăţenilor necesită politici sociale concrete.

De ce promovează UE politica socială?

  raţiuni sociale

conştientizarea responsabilităţii ce le revine de către toate statele membre ale UE pentru nevoile sociale ale cetăţenilor lor - ideea unui model social european

 raţiuni economice

	evitarea denaturărilor într-o competiţie apărută datorită nivelurilor sociale diferite
	promovarea competitivităţii, de exemplu prin creşterea nivelului educaţiei generale şi a învăţământului vocaţional sau prin creşterea mobilităţii angajaţilor

 raţiuni politice

cetăţenii UE nu ar accepta integrarea politică şi economică fără o politică socială activă

În primul rând, există problema realizării Pieţei Unice şi a Uniunii Economice şi Monetare. Dacă acest proiect trebuie să reuşească, va fi necesară atingerea unui grad mai ridicat de conformitate socială. Din raţiuni economice simple, în primul rând urmărindu-se asigurarea unor condiţii egale de competiţie, se vor introduce standarde minime obligatorii pentru cetăţenii statelor membre.  

Economia europeană prezintă procentaje mai reduse în ceea ce priveşte locurile de muncă şi mai ridicate în ceea ce priveşte şomajul decât cele din regiunile economice americane şi japoneze. În condiţiile unei pieţe unice cu o monedă unică, pentru ca o acţiune politică menită să sporească numărul locurilor de muncă să fie încununată de succes, este necesară o politică a pieţei muncii şi a locurilor de muncă coordonată la nivel european, pentru toate statele membre.

Toate ţările UE se confruntă cu faptul că societăţile lor îmbătrânesc. Aspecte sociale precum sănătatea, securitatea socială şi cea a persoanelor în vârstă şi condiţiile de muncă fac necesară remodelarea sistemelor prospere existente. În acest domeniu există schimb de experienţă şi informaţie la nivel european.

Crearea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare a schimbat radical societăţile Europei  şi le-a transformat în societăţi bazate pe informaţie. Cum vor arăta aceste societăţi în viitor, ce probleme sociale vor pune ele şi ce soluţii şi răspunsuri posibile vor prezenta în problema procesului de transformare care afectează societatea în totalitate şi care necesită un efort comun în domeniul cercetării şi dezvoltării de noi structuri sociale?  

Diviziunea globală a muncii, globalizarea curentelor financiare şi efectele folosirii de noi tehnologii vor duce, în cele din urmă, la o schimbare masivă a muncii în Europa. Este absolut esenţială combaterea celor mai deplorabile efecte ale acestei schimbări - şomajul în Europa - şi este necesară înţelegerea şanselor pe care această schimbare le oferă cu privire la economie şi populaţie. Aceasta este o provocare socială care depăşeşte cu mult sfera de influenţă socială şi politică a oricărei ţări, oricât de bogată şi de stabilă ar fi din punct de vedere social. Tocmai această schimbare extrem de dinamică a societăţilor active din Europa, nu numai că justifică o politică socială comună, dar o face absolut necesară.